Într-o zi obișnuită
Câte lucruri se agită
Și câte ar fi dorite
De inimi nemulțumite
Pe o stradă linistită
O persoană înstărită
La bordul unui ferarii
Se gândi că avion narii
Mai la vale-n ceața zării
într-un Jeep care-i pe-avarii
Un om și-ar dori el tarii
Mașina marca ferarii
La volanul unei dăcii
Un șofer ce n-are pace
Se gândi: „de-ar avea jeep-ul”
Ar fi multumit el bietul
Dar pe câmp în apropiere
Un om ce-o căruță are
Sa spuna ce-a fi putut?
„O dacie de-aș fi avut”
Stai, povestea nu e gata
Că un om cu bicicleta
Ce căra câteva lemne
Spuse da-mi caruta Doamne
Și plecase mai departe,
Un om ce pe jos străbate
Fața lui parcă spunea
„O bicicletă de-as avea”
Iar în această poveste
Un olog vrea să conteste
Bietul om la toți le spune
De-aș avea picioare bune
Acum în final învață
Ca întotdeauna-n viață
Să fi mulțumit mereu
De tot ce ai tu si eu.